Textul asta se adresează în special orădenilor dar nu vă dă nimeni afară dacă sunteţi din Făurei, Caracal sau Costineşti Haltă!
Am tot scris pe aici de pizzeria Lucapiero din Oradea şi probabil că deja sunteţi sătui de acest subiect. Dar dacă aveţi răbdare să citiţi şi acest articol poate nu o să vă pară rău. Ideea e că pentru mine e foarte important ce mănânc. Nu sunt pretenţios, nu vreau icre negre sau alte prostii, mă excit şi la o felie de pâine cu clisă dar e important ca mâncarea să fie bine făcută iar dacă se întâmplă să mănânc la restaurant e importantă şi atmosfera de acolo. Nu pot să mănânc nici măcar o coajă de pâine dacă-mi bubuie muzica-n cap de exemplu.
Prima oară am ajuns la pizzeria Lucapiero din întâmplare apoi m-am dus şi cu prietenii iar în scurt timp a devenit localul unde mă duc cu băieţii să vedem meciurile de fotbal. Ba chiar m-am dus şi cu o gaşcă de programatori după întâlnirea OradeaDevs iar ieri, întâlnirea lunară Schimb De Cărţi a avut loc tot la ei. De fiecare dată lumea a fost mulţumită şi apoi au revenit singuri sau au comandat pizza pentru acasă.
Tot scriind despre ei şi mergând des acolo, am ajuns să mă cunosc cu proprietarii pizzeriei şi astfel am aflat o gramadă de lucruri interesante despre pizza. De exemplu, la Lucapiero este cea mai ieftină pizza din oraş făcută în cuptor cu lemne. E drept că nu am stat să verific cum îşi face pizza fiecare local din Oradea care serveşte aşa ceva dar am încredere în ei. Şi chiar dacă n-ar fi aşa, 22 lei pentru 2 pizza cu diametru de 30 cm e un preţ bun pentru perioada asta. Zic 2 pizza pentru că la Lucapiero se cumpără una şi se primesc două. Deci ori trebuie sa poti manca 2 pizza, ori vii pregatit cu 2-3 prieteni.
Şi acum vine partea interesantă. Cum ar fi să nu mai cheltuiţi nici un ban pentru pizza tot anul?
Pizzeria Lucapiero va oferi câte 4 pizza gratuite pe lună până la sfârşitul anului. Puteţi să vă duceţi singuri şi să le mâncaţi pe toate o dată sau în fiecare săptămână câte una. În ce combinaţie doriţi voi şi cu cine doriţi. Tot ceea ce trebuie să faceţi e să povestiţi pe blogurile voastre o întâmplare care să aibă legătura cu pizza, cu ieşitul la o pizza, cu gătitul unei pizza etc. De exemplu, eu când am mâncat prima oară la Lucapiero, am suferit mult :) Asta e o poveste şi cu siguranţă sunteţi mai buni povestitori decât am fost eu. Mă rog, eu eram şi-n suferinţă când am scris. În textul pe care-l veţi scrie trebuie să aveţi un link către siteul lucapiero.ro pe cuvântul pizza. Nu trebuie să-mi daţi mie link sau să scrieţi la sfârşitul articolului nu-ştiu-ce fraze. Puteţi să lăsaţi un comentariu în care să mă anunţaţi că aţi scris sau să-mi trimiteţi un simplu mail pe adresa thefua @ gmail . com cu link-ul către articolul vostru.
Cei care nu au blog pot să participe şi ei spunându-şi povestea într-un comentariu la acest articol. Data limită până la care puteţi scrie este Luni, 3 Mai, ora 24:00. Puteţi participa la concurs şi pe siteul lui Laurenţiu dar o persoană nu poate participa la ambele :) Vor fi doi câştigători, unul ales dintre participanţii de aici şi unul de la Laurenţiu. Câştigătorii vor fi desemnaţi de către cei de la Lucapiero şi vor fi anunţaţi cel târziu Miercuri seara.
11 Comentarii
Super tare concurs!
Apropo, in atentia managerilor localului, in noul numar al Zile si Nopti, va aparea articolul meu cu referire la aceasta pizzerie. Nu am un mini-bonus deja ? :)
Deci d’aia ti-ai luat Duminica 2 :)
la 22 lei o pizza zic si eu ca iti da una gratis, deci cam tot pe acolo iesi :)
Pe acolo pe unde?
pizza e 21-25ron din cate retin eu, dar e imensa si bine facuta. din sursa sigura va spun ca deocamdata aluatul se lasa la dospit, amanunt banal si neinteresant la prima vedere.
mi-e ca romanii sunt crizati inca[atinsi de criza pe termen nedeterminat].
Intr-o noapte terminandu-mi “programul”, am iesit dintr-un bar putin cam “obosit” si foarte flamand, cu bani putini in buzunar, dar care imi ajungeau pentru un taxi pan-acasa nicidecum si pentru o pizza. Am hotarat sa-mi comand totusi o pizza pentru acasa si pana voi ajunge pe jos va fi acolo si pizza comandata. I-am si spus la cel care mi-a luat comanda din pizzeria din apropiere sa nu se prea grabeasca si daca se poate sa-mi trimita comandata doar peste vreo 40 de minute ca eu atunci voi ajunge acasa. Baiatul mi-a zis ca nu se poate deoarece programul se termina peste 20 de minute si ii pare rau dar nu ma poate ajuta. La auzul aceastei vesti i-am sugerat ca daca oricum pizza e gata in zece minute si el o trimite la adresa mea, de ce nu poate sa ma “livreze” si pe mine cu pizza cu tot pana la destinatie. Astfel am mancat si o pizza gustoasa si am si fost dus acasa pe gratis!(Aceasta a fost o intamplare reala)
Povestile mele cu referire la pizza sunt relatate aici: http://alinagadoiu.wordpress.com/2010/04/30/concurs-marca-pizza-lucapiero/
Sa fie cu succes! :)
Intr-o zi ne-a apucat foamea la birou asa ca ne-am gandit sa ne comandam pizza. Pentru ca pizzeria era aproape, am plecat, s-o command “la pachet”. Intrand in pizzerie am asistat la urmatoarea faza:
In fata mea era o tipa relativ bine imbracacata, eleganta care astepta sa-si ridice comanda. Bucatarul era foarte ocupat; scotea si baga foarte multe pizze in cuptorul care se afla in spatele tejghelei unde asteptau clientii sa-si ridice comenzile. La un moment dat scoate din cuptor o pizza pe care ospatara o pune intr-o cutie si-o intinde tipei.
– Nu va suparati, dar nu asta am comandat, zise tipa
– Ba da doamna, ati comandat quattro formaggi!
– Eu nu cred; cred ca trebuia sa scrieti in romana… de unde sa stiu eu ce e mozzarela sau gorgonzola?
– Pai, gorgonzola e branza cu mucegai albastru…
– Nu, nu e corect… trebuia sa scrieti in romana… sunteti niste tampiti!
– Ba tu esti o tampita! urla bucatarul enervat.
Tipa tranteste pizza pe jos, nu stiu daca o platise sau nu, si pleaca ciufuta si hlizita! Bucatarul, nervos, ia pizza de pe jos si fuge dupa doamna, sa o invete minte… Daca a mai prins-o sau nu stiu ca nu l-am intrebat. :)
Fiul meu e mare amator de pizza. Mai cumpara din cand in cand dar ii place mult si cea pe are o fac eu insa nu intotdeauna am timp sa-i fac atunci cand are chef. Imi fac totusi timp si de ziua lui cumpar ingredientele necesare, pregatesc doua tavi mari cu pizza, imi dau toata silinta sa iasa cat mai bine. Inainte de-a scoate tavile din cuptor, il sun. El nu stia ca am facut pizza si era in oras cu prietenii.
- Puiu mamii, hai acasa repede ca ti-a pregatit mama o surpriza.
- Ce surpriza ?
- Doua tavi de pizza cu… si-i povestesc ce si cum.
- Vai mami, ce ma bucur, iti multumesc foarte frumos, dar nu pot sa vin, raspunde el parand foarte fericit desi ar fi trebuit sa fie trist ca nu poate veni
- Cum nu poti? Trebuie sa veniti acum cat e calda.
La care el :
- Mami, serios iti multumesc si ma bucur, dar nu pot. Sunt mort de beat.
In timpul lui Ceasca existau doar 2 pizzerii in Oradea: una pe 6 Martie (actualul Colors) si cealalta la Royal, vis a vis de Continental. Pizzele nu semanau deloc cu ce gasesti acum, erau niste chestii cu diametrul de 15cm pe care erau aruncate 3 felii de salam si alte resturi menajere :)
Un prieten ungur caruia ii spuneam Body, impreuna cu un coleg de job de al lui la fel de corpolent si mancau, aveau un ritual de mancat pizza: cand luau salarul trebuia sa manance pizza. La un moment dat s-au dus la Colors si fiindu-le foame s-au gandit sa comanda 6 pizza. In momentul lansarii comenzii, chelnerita care se astepta sa mai vina cativa oameni (ca doar nu vor manca 2 oameni 6 “pizza”) ii intreaba cate tacamuri doresc. Astia nefiind vorbitori de lb romana nici macar la nivel de incepator, se intreaba unul pe celalalt:
- Bai, tu vrei “takimuri”?
- Pai ce naiba e “takimuri” asta?
- Cred ca e ceva sos japonez.
- Nu doamna, nu dorim takimuri din asta, puneti doar ketchup.
In vremurile tineretii mele lucram intr-un club de muzica alternativa in strainatate. Aveam un ritual de a sarbatori zilele de nastere ale angajatilor comandand niste pizza de la un restaurant cu care obisnuiam sa colaboram si unde lucrau niste prieteni ai clubului. De ziua unuia dintre colegi, am comandat mai multe pizza “condimentate” cu lucruri legale in alte tari. Pizza a fost livrata la sediul clubului, iar seful meu, care avea obiceiul sa intarzie, nestiind de surpriza pregatita pentru colegul nostru, a inceput sa se indoape cu pizza bine condimentata. Nefiind consumator de astfel de condimente, unul dintre colegi a vrut sa il avertizeze, dar era deja prea tarziu, asa ca nu a mai zis nimic. Peste o ora, cu un ranjet pe fata, seful ne anunta ca merge acasa sa se odihneasca putin, pentru ca se simte ciudat. Dupa un timp un prieten a venit in club si ne-a povestit ca l-a vazut pe seful nostru, cu masina facand ture intr-un sens girator din apropierea clubului, nereusind nicicum sa vireze la dreapta. I-a trebuit in jur de un sfert de ora sa iasa din sensul girator. Se pare ca i-a placut noul condiment de pizza, avand in vedere ca la intoarcere a mai cerut cateva felii, dar noi am considerat ca e mai sigur sa nu ii dam.
4 Trackbacks
[...] buna impreuna cu prietenii tai. Castigatorii vor fi 2, unul ales de pe blogul meu, unul ales la Ciprian.Reguli (putine si simple):- in textul pe care-l veti scrie pe blogurile voastre trebuie să aveti [...]
[...] This post was mentioned on Twitter by The Fuck U Award!, The Fuck U Award!, The Fuck U Award!, muzicadevest, rogvaiv and others. rogvaiv said: RT @TheFUA: Lucapiero e prima pizzerie din #Oradea unde poti manca gratis tot anul http://bit.ly/bSBgU8 [...]
[...] întâlnirile la pizza şi pentru că îmi doresc să câştig concursul iniţiat de Laurenţiu şi Ciprian, voi povesti câteva dintre [...]
[...] “Pizza gratis tot anul” sponsorizat de pizzeria Lucapiero s-a terminat. Din motive tehnice a trebuit să-l [...]