Oamenii şi poveştile lor

Ştiam că avem o ţară frumoasă şi atunci când am plecat în Redescoperă România nu mă aşteptam la mari revelaţii din acest punct de vedere. Ştiam că sunt acolo doar că nu m-am încumetat să merg la ele. Îmi era teamă să nu dau peste oameni care să fută meciul. Preferam să trăiesc fără să le văd live deoarece în poze nu te deranjează nimeni.

Săptămâna trecută am petrecut-o într-un sat la 60 km de Oradea, în Bratca. Din când în când mergeam în sat ca să-mi dezmorţesc oasele care începuseră să ia forma hamacului. Şi mă duceam la una din cârciumile din sat. Nu la alea din centru, într-una amărâtă, de la periferie. Într-o zi, la una din mese era şi un moş care a intrat rapid în vorbă cu mine când a văzut că-mi rulez singur ţigările. Aşa cum făcea şi ta-su pe vremuri :) A fost foarte simpatic moşul şi aş fi stat până a 2-a zi dimineaţă să-l ascult

Cred că ar ieşi o campanie foarte mişto cu astfel de clipuri. Să iei ţara la pas, din cătun în cătun, să mergi la cârciumile din sat şi să intri în vorbă cu oamenii, să le asculţi poveştile. Pentru o firmă producătoare de bere, ar fi o chestie mişto chiar dacă oamenii nu vor povesti tot timpul lucruri pozitive. Viaţa reală nu e întotdeuna frumoasă iar noi nu vindem produse, noi vindem iluzii

Dar pe astea le-ai citit?


Un Comentariu

  • 16 Aug 2011 | Permalink |

    Foarte tare moşulică! :)
    Da’ cum ziceai şi tu, se găsesc la toţi pasu’, păcat că nu-i cine să-i asculte…

    PS: băăăă, nu-l mai pune pe Hendrix să latre la unguri… Cu mine n-a avut nimica în compartiment! :P

One Trackback

Comentăm şi noi ceva?