Cu puţin timp în urmă, o familie orădeană a trecut printr-o chestiune foarte nasoală. Poate cel mai îngrozitor lucru. E vorba despre sinuciderea copilului. Tânărul, elev în clasa a X-a, s-a aruncat intâi în Criş dar a supravieţuit. Dar cu trenul nu a mai avut şanse. Se pare că toate astea s-au întâmplat cu nişte etnobotanice la bord însă imi permit să cred că nu din cauza lor.
Liceean, etnobotanice, sinucidere – un astfel subiect este devorat de presa noastră cea de toate zilele. Uneori ai impresia că fiecare jurnalist, înainte de culcare, se roagă pentru un astfel de subiect. Cu toate astea, în ziarele locale nu veţi găsi informaţii despre acest caz. Ceea ce nu este deloc ceva rău. O astfel de chestiune nu trebuie exploatată. Din păcate nu toţi avem parte de aceeaşi înţelegere din partea presei. Doar atunci când unul dintre părinţi este şi el jurnalist.
Pe data de 3 Mai se sărbătoreşte ziua mondială a libertăţii presei. Ceea ce e bine.
4 Comentarii
Presa din România are uneori tendința de a exploata senzaționalul, la costul suferinței cititorilor sau celor din jur. Cam nasol. :(
Cunosc cazul. L-am cunoscut si pe baiatul respectiv. Doua lucruri mai am de comentat :
1. Da, e anormal ca traumele unor familii sa fie mediatizate, show pentru tot prostu’ lipsit de adrenalina.
2. Nu, nu era vorba de etnobotanice. DELOC. Nu stiu de unde ai auzit asta, daca intr-adevar a aparut in analizele prelevate dupa moarte, si tu ai avut acces la ele, atunci esti indreptatit sa afirmi asta. Daca nu…
asa mi-a fost confirmata informatia. cu sau fara etnocrap, ideea ramane valabila iar intamplarea este la fel de tragica.
Un părinte retardat nu-și va recunoaște vina niciodată, ei vor spune că copilul a făcut ce a făcut din terțe cauze, și vor găsi ei pe ce să dea vina, acum îi la modă să dai vina pe etnobotanice, nu vor să recunoască faptul că și consumul de etnobotanice este rezultatul eșecului lor.
Iar presa pune gaz pe foc, alimentând prostia că asta se vinde aici
One Trackback
[...] la diversi oameni si unele informatii sunt oferite cu mai multa lejeritate decat la jurnalisti. Dar bloggerii nu sunt jurnalisti, nu au un trust de presa in spate. Plus ca nu tot ce se scrie pe internet e adevarat [...]